Δn = 2 − 1 = 1; T în kelvin.

1. $K_p=K_c(RT{)}^{\Delta n}=0,042\cdot 0,082\cdot 523,15$
2. Kp = 1,80 atm

Calculează Q cu aceleași exponenți ca în Kc.

1. $Q=\frac{1,0^2}{0,10\cdot 0,10}$ = 100 > Kc = 50.
2. Sistemul se deplasează spre stânga: HI se descompune în H₂ și I₂ până la Q = K.
3. Δn = 0, deci presiunea nu contează.

Doar temperatura schimbă valoarea lui K.

1. Încălzirea favorizează sensul endoterm, deci formarea NO₂ (K crește).
2. Comprimarea favorizează partea cu mai puțini moli (N₂O₄); răcirea, sensul exoterm.
3. Argonul la V constant nu modifică presiunile parțiale.

Masa se conservă, iar numărul de moli crește de (1 + α) ori.

1. M_mediu = 2,50 · 28,96 = 72,40 g/mol; M(N₂O₄) = 92,01 g/mol
2. $1+\alpha =\frac{92,01}{72,40}$ = 1,2709
3. α = 0,2709 = 27,1%

Kp rămâne același; scrie $K_p=\frac{4{\alpha }^{2}p}{1-{\alpha }^2}$ și rezolvă pentru α.

1. $K_p=\frac{4\cdot 0,186^2\cdot 1}{1-0,186^2}$ = 0,1433 atm
2. La 4 atm: ${\alpha }^2=\frac{K_p}{4p+K_p}=\frac{0,1433}{16,143}$
3. α = 0,0942 = 9,42%: presiunea mare împinge spre N₂O₄.

Cu 2 mol N₂ și 3 mol H₂ inițial, totalul devine 5 − 2x.

1. N₂: 2 − x; H₂: 3 − 3x; NH₃: 2x; total 5 − 2x
2. $\frac{2x}{5-2x}=0,15$ → x = 0,3261 mol
3. H₂: 3 − 0,978 = 2,022 mol din 4,348 mol → 46,5% (N₂ 38,5%)

Δn = 0, deci volumul se simplifică; alege rădăcina mai mică decât 1.

1. $\frac{(2x{)}^2}{(2-x)(1-x)}=49$ → $45x^2-147x+98=0$
2. $x=\frac{147-63}{90}$ = 0,9333 (cealaltă rădăcină, 2,33, e imposibilă)
3. n(HI) = 2x = 1,867 mol

Adună reacțiile, apoi inversează și împarte la 2.

1. Suma: N₂ + 2O₂ ⇌ 2NO₂, cu $K=K_1{K}_2$.
2. Inversă: 2NO₂ ⇌ N₂ + 2O₂, cu $1/(K_1{K}_2)$.
3. Împărțită la 2: NO₂ ⇌ ½N₂ + O₂, cu $1/\sqrt{K_1{K}_2}$.