- Na2R–OH + 2Na → 2R–ONa + H₂
- H₂SO₄ la 170 °Cdeshidratare → alchenă (Zaitsev)
- H₂SO₄ la 140 °Cdeshidratare → eter
- K₂Cr₂O₇/H⁺portocaliu → verde: alcool primar → aldehidă → acid, secundar → cetonă
- OrdineaR–COOH > H₂CO₃ > fenol > H₂O > R–OH
- NaHCO₃doar acizii carboxilici degajă CO₂
- Grupe atrăgătoarecresc aciditatea, cu atât mai mult cu cât sunt mai aproape: Cl₃C– > Cl₂CH– > ClCH₂– > CH₃–
Cresc randamentul:
- exces de alcool
- îndepărtarea apei (H₂SO₄ conc., aparat Dean–Stark)
- distilarea esterului
- Naorice O–H (alcool, apă, acid): 1/2 H₂ pe grupă
- NaOHacizii (și fenolii)
- NaHCO₃numai acizii carboxilici, câte un CO₂ pe –COOH
Se încălzesc 1 mol acid acetic și 2 mol etanol până la echilibru (Kc = 4). Câți moli de ester se formează și ce randament are reacția față de acid?
- 1
Bilanțul la echilibru, cu x mol ester:
1.Un amestec de 1 mol acid acetic, 1 mol etanol și 1 mol apă se aduce la echilibru (). Ce procent din acid se esterifică?
Apa inițială apare în numărător: [H₂O] = 1 + x.
- → 54,3% (față de 66,7% fără apă)
2.0,6 mol acid propanoic și 0,6 mol metanol ajung la echilibru. Amestecul tratat cu exces de NaHCO₃ degajă 4,48 L CO₂ (c.n., Vm = 22,4 L/mol). Calculează .
CO₂ îți spune câți moli de acid au rămas neesterificați.
- n(acid rămas) = n(CO₂) = 0,2 mol → x = 0,4 mol ester și 0,4 mol apă
3.O probă dintr-un amestec de etanol și acid acetic degajă cu Na în exces 2,24 L H₂. O probă identică degajă cu NaHCO₃ în exces 2,24 L CO₂ (volume în c.n., Vm = 22,4 L/mol). Ce procent de masă de etanol conține amestecul?
Cu Na reacționează ambele; cu NaHCO₃ doar acidul.
- Na: n(O–H total) = 2·0,1 = 0,2 mol; NaHCO₃: n(acid) = 0,1 mol → n(etanol) = 0,1 mol
- m = 0,1·46,07 + 0,1·60,05 = 10,61 g
- %etanol = 4,607/10,61 = 43,4%
4.Care este ordinea descrescătoare a acidității?
Clorul atrage electroni și stabilizează anionul; fenolul e mult mai slab decât un acid carboxilic.
- pKa aproximativ: ClCH₂COOH 2,9; CH₃COOH 4,8; fenol 10; etanol 16.
- Ordinea corectă este a.
5.Care alcool C₄H₁₀O nu schimbă culoarea soluției acide de K₂Cr₂O₇?
Oxidarea cere un H pe C-ul care poartă OH.
- (CH₃)₃C–OH nu are H pe C-ul carbinolic, deci nu se oxidează.
- Soluția rămâne portocalie; ceilalți alcooli o fac verde (Cr³⁺).
6.Câte alchene (izomeri de constituție și geometrici) pot rezulta la deshidratarea intramoleculară a 3-hexanolului?
H-ul se poate elimina de la C₂ sau de la C₄.
- Eliminare spre C₂: 2-hexenă, cu E și Z.
- Eliminare spre C₄: 3-hexenă, cu E și Z.
- Total: 4
Subiecte în care apare tema.
Toate în arhivă